Un altfel de drum

S-au cunoscut în urmă cu aproximativ doi ani. Ea jurnalist, el angajat la stat, chiar în instituția pentru care ea era acreditată. Pentru că cel de-al doilea nume al lui era „frank”, după câteva zile de la prima întâlnire accidentală, el a întrebat fata dacă acceptă un proces de cunoaștere. Da. Și nu. Pentru că … Continuă să citești Un altfel de drum

Anunțuri

Despre oameni frumoși – Mihaela Vlad

Vreau să vă fac astăzi cunoștință cu Mihaela Vlad. Am aflat de ea în urmă cu doar câteva luni, atunci când voiam să demarăm o campanie cu oameni care au înțeles că succesul nu este despre poziția socială, despre nivelul profesional sau grosimea portofelului, ci despre cât de mult ai reușit să-ți pui amprenta în viața … Continuă să citești Despre oameni frumoși – Mihaela Vlad

Dincolo de ușile de la R3

Ultima dată când am urcat acolo era vară. Cele trei etaje mi se păreau mult prea mult pentru încărcătura mea sufletească. Mergeam la un examen, dar înainte de asta mă întâlnisem cu cineva să îi dau ultimele lucruri care-mi aminteau de trecut, câteva stick-uri, o cămașă și...o cravată. M-am dezlipit cu greu de ele și … Continuă să citești Dincolo de ușile de la R3

De ce și de unde

Există lucruri sau oameni de care simți că te desparți mereu și mereu în fiecare zi. Există iluzii care au un sistem propriu de reformatare, așa că din timp în timp te vezi nevoit să le dărâmi. Asta doar pentru a face loc altora. Niciodată să nu împărtășești informațiile pe care nu trebuie să le … Continuă să citești De ce și de unde

Și dacă tot protestăm…

Nu mă identific cu protestatarii din Piața Universității, la fel ca mulți alții. Și asta nu pentru că ”aș lucra pentru Băsescu”, nu pentru că sunt portocalie și nu pentru că vreau eu să fiu mai altfel. Ci pentru că toate mișcările din ultimele opt zile au fost în cea mai mare parte a lor: … Continuă să citești Și dacă tot protestăm…

Om trist, țară tristă – om vesel, țară veselă

Iar frig, iar relatări în fugă, prin telefon. O seară de răfuieli. Mi-am scuturat frigul la ușă, mai ceva ca un câine, dar cred că el n-a vrut să se desprindă de mine. Pe lângă răceală simt și gustul dezamăgirii. Spunea cineva că există lupte pe care nu trebuie să le porți. Asta nu le … Continuă să citești Om trist, țară tristă – om vesel, țară veselă

De ciudă, și cu microfonul în mână

Ziua a început în forță. Nu am știut însă că o voi termina la fel. Pe la 19 m-am pornit de la Universitate spre Cotroceni. Pe jos, alături de oameni care cereau o schimbare pentru România. I-am tot întrebat ce schimbare și nu au știut prea bine să îmi răspundă. Voiau ca SMURD să se … Continuă să citești De ciudă, și cu microfonul în mână

Pantofi de lac și meine einzige liebe

Urăsc pantofii de lac. Îi uram. Seara asta m-am îndrăgostit de ei. Am intrat în Opera Română, pe scenă: Orchestra de la Viena. Dacă nu ați ghicit încă, vă dau ultimul detaliu: Vienna Classic Christmas. Da, de la Peter Guth la ultimul instrumentist, toți aveau pantofi de lac. M-am uitat la ei, mi-am proptit privirea … Continuă să citești Pantofi de lac și meine einzige liebe

In Memoriam: Ion Diaconescu

Pentru că e vineri și pentru că ieri a fost îngropat un important om politic, ofer astăzi un citat din volumul Temnița, scris de Ion Diaconescu și preluat de la Vasilică Croitor. Noul venit părea, după vorbă, un țăran ardelean care protesta cu naivitate când i se luau diverse lucruri. În final, după percheziție, i-au … Continuă să citești In Memoriam: Ion Diaconescu

Educație sau îndoctrinare?

Educația religioasă în școală. M-am tot gândit la treaba asta, însa am evitat să-mi exprim părerea, întrucât mi-a fost teamă să nu fiu exclusă pentru mentalitatea mea, din site-urile care-mi fac trafic. Dar cum traficul meu nu face cât face o opinie, fie ea și a unui om neavizat, ca mine, iată ce mă amuză. … Continuă să citești Educație sau îndoctrinare?