Un altfel de drum


S-au cunoscut în urmă cu aproximativ doi ani. Ea jurnalist, el angajat la stat, chiar în instituția pentru care ea era acreditată. Pentru că cel de-al doilea nume al lui era „frank”, după câteva zile de la prima întâlnire accidentală, el a întrebat fata dacă acceptă un proces de cunoaștere. Da. Și nu. Pentru că după doar câteva întâlniri ea i-a spus la fel de franc de intenția ei de a-l păstra în poziția de „best friends forever”, dar niciodată mai mult.

Așa a început una dintre cele mai solide relații pe care le cunosc. Au fost situații limită externe și interne care ar fi generat adesea o ruptură definitivă dacă el nu ar fi considerat că prietenia lor reprezintă un angajament. Au fost situații în care el a condus-o la întâlniri cu alți tipi, doar pentru că tot ce era important pentru el se rezuma la „să-ți fie ție bine”. Și înainte să-l catalogați drept prost, „mai aveți puțintică răbdare”. Aș spune că a meritat.

Au fost situații în care el a stat lângă ea la ușile doctorilor și a deschis uși pe care singură le-ar fi deschis foarte greu pentru a-și clarifica câteva probleme de sănătate. Au fost zeci de floarea soarelui răpite de pe câmp, pentru că erau printre florile ei preferate. Au fost seri și drumuri în care el a păstrat tăcerea doar pentru ca ea să-și aranjeze gândurile fără prea multă gălăgie, iar singurul sunet era cel al mașinii și al mărului împărțit în două. Au fost râsete înfundate la botezul prințesei unor prieteni și lacrimi șterse pentru tot soiul de eșecuri. Și da, partea care îmi place mult este că a fost multă cafea.

Lunile au trecut, ea a renunțat la presă și s-a angajat într-o instituție „înfrățită” cu cea în care lucra el. Dar nimic altceva nu s-a schimbat, ba chiar opțiunile ei deveneau din ce în ce mai concrete într-o oarecare direcție. Părea totuși că prioritară a rămas tot munca.

Spuneam că este una dintre puținele relații pe care le cunosc în detaliu, iar asta pentru că îi cunosc pe cei doi foarte bine. Știu că ea l-a considerat întotdeauna sufocant și nu i-a acordat nicio șansă. Știu că el a rezistat eroic și a dovedit prietenie chiar și-atunci când tot ce merita mândra era un „drum bun”.

Am auzit că zilele trecute, undeva, sub un prun, el i-a spus că nimic nu-l face mai fericit decât să-și trăiască viața cu ea. Apoi, fără nicio regie, fără flash-uri, fără aplauze și public, s-a așezat pe genunchi și i-a propus să împartă ceva mai mult decât cafeaua și merele, eventual prezentul și viitorul. Avea în palmă un inel, menit parcă să pecetluiască un altfel de angajament, un altfel de drum.

Delia Filip

P.S. Am spus „DA”.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Un altfel de drum&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s