„Răul cel mai bun” sau „Ce handicap alegi”


Cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, parlamentarii încă au impresia că-s în concediu la munte și își aleg…traseul. Culorile diferă, nu în funcție de dificultate însă, ci de compromisul pretins pentru apartenență.

Politicienii de tip „orange”, de curând undercover în stil „connex”, își fac jocul, intoxicând nu doar ideea de partid democrat liberal, ci și pe cea de alianță a formațiunilor de dreapta. Alianță care la propriu și la figurat începe să miroasă: a vechi și a ars.

Noua Republică și-a scos primele săgeți și începe să arunce înspre Forța Civică. Un război încă de catifea între un „neamțu” părăsit și un „ungureanu” prea leneș ca să-și facă propriul partid și care-și însușește munca altuia în numele dreptei. Irelevant.

Intriga e clară, Bazac, Săniuță și Pirpiliu, traseiști care n-aveau ce căuta într-o formațiune NOUĂ de dreapta. O imagine care pentru orice gospodină arată ca o ceapă degerată și împuțită într-un balcon curat.

Divaghez însă.

Problema de imagine rămâne. M-aș fi împăcat cu o acceptare tardivă a ăstora în alianță, dar nu cu expunerea lor în conducerea uneia dintre formațiuni. Iar de aici…dezamăgirea mea legată de MRU.

Nu că aș fi fost ahtiată după el încă de la început, dar trebuie să recunosc, acolo, sus, la Palatul Cotroceni (la desemnarea lui de către președinte) părea un intangibil meticulos și inteligent. Aceeași imagine am păstrat-o și în perioada de la Palatul Victoria.

Felul voios în care urca scările, în salturi, salutul adresat mereu presei, fruntea încruntată când partea tehnică a presei era nerușinat de gălăgioasă – toate astea m-au atras. Apoi discursul lui și eleganța îmi impuneau mie, ca om de presă, un respect instant.

Apoi a coborât, la propriu și la figurat. Între oameni părea altfel, lipsit de strălucire, slab în comunicare, sub așteptări la discursul din campanie. Mi-am spus însă, ca mulți alții, că poate își revine. Sau poate că a înțeles prețul supraviețuirii în „piața politică”.

Adevărul e că trebuie să ai o reală doză de naivitate dacă mai crezi în necompromiși politic. Ei bine, da – eu am crezut. Mă tem totuși că ne-a rămas pe creieri o pată din 1989. Aceea că trebuie să fim revoluționari, să schimbăm mereu – politici economice, sociale, culturale, etc.

România n-are nevoie de asta acum. Are nevoie de o susținere a sistemului, de un echilibru, de o garantare a independenței piețelor economice, de tot ce înseamnă principii ale unui stat de dreapta. Schimbarea vine în pas cu dezvoltarea, nu printr-o continuă atitudine de „game over”.

M-am săturat ca fiecare schimbare a puterii să bulverseze o națiune mediocră și care cunoaște ca singură măsură de protest huliganismul ieșirilor în stradă.

Și-apoi e Neamțu, care-mi amintește de un capitol numit „Dilema porcului spinos”. Iar PDL e într-un serios picaj, pierde încredere, a pierdut lideri, pierde reprezentanți în parlament. Fără supărare, dar tot ce au de scos la înaintare e conferința de la 12 a lui Videanu?

Înfine. Mă gândesc eu că dacă asta e noua dreaptă, atunci politica din România arată acum ca un om cu două stângi.

Și-atunci, pe 9 decembrie, pe buletinul de vot, ar trebui să avem o altfel de întrebare: Ce handicap alegi?

Delia F.

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;„Răul cel mai bun” sau „Ce handicap alegi”&8221;

  1. Asta aleg: http://www.youtube.com/watch?v=LJLvOwUESkU

    The Amp Hymn

    I wanna make that very clear
    I love the handicapped
    I love the chicks with no more limbs
    Wheelchair trapped
    I love those stumps and I love those stubs
    They totally turn me on
    I wanna fuck those lovely amps
    Heckles Acrotomophilia Don

    You better take it off
    That artifical limb
    And sing with me this song
    It’s the amp hymn

    Some men love animals
    Others prefer human brats
    But I do like the crippled ones
    Much more than dogs and cats
    When I see a handicapped
    I almost wanna cum
    Taking off their prosthesis
    And fuck’em in their bum

    Upper and lower extremity
    Take’em off for your Doctor Amputee

    Love that babe, beautiful hair
    No arms no legs, make love in the wheelchair

    Oh, how I love the sound of your
    Stubs when they stamp the ground
    Oh, your stumps turn me on
    And make me cum

    You better take it off
    That artifical limb
    And sing with me this song
    The amp hymn
    You better take both off
    I love your crippled stumps
    Acrotomophiliac

    Referinţă: http://en.wikipedia.org/wiki/Acrotomophilia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s