Târziu, în octombrie…


Mi-au înghețat lacrimile pe obraz. Aș fi vrut să-ți văd surâsul nervos încă de dimineață. Poze nu mai am, le port în suflet pentru că cele din cameră au devenit mute și nu mai vorbesc, iar eu par nebună vorbind cu ele.

Mi-au înghețat și cafeaua în termos și degetele pe același telefon care refuză să sune, iar eu aș fi vrut să-mi înghețe inima, să nu mai simt decât ura pentru distanță și faptul că tu iar nu ești aici.

Mi-au înghețat fâșiile de hârtie pe care-am așternut dragostea odată, mi-au înghețat pixurile și tastele laptopului și mi-a înghețat mâna inspirației, iar eu aș fi vrut să îmi înghețe dragostea, să o așez în congelator și să pun un mare lacăt pe ușa frigiderului.

Mi-a înghețat și stomacul, lăsând emoțiile să trosnească de înghețul idee că nicicând nu te-oi mai vedea…că n-am să-ti mai mângâi fruntea și mi-a înghețat bucuria gândului că am să-ți simt respirația aproape de tâmpla mea.

Au înghețat atât de multe, iar eu am așteptat să înghețe totul și să mă topesc apoi fără tot ce a fost prins în gheață.

Dar mintea nu mi-a înghețat, gonește ca o tornadă amestecând praf și lucruri…care niciodată nu sunt lucruri. Am potolit tornada, am aranjat hainele, ideile și am strâns praful. Acum aștept…și nu e grabă..pentru că…aștept.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Târziu, în octombrie…&8221;

  1. Ah Mihaela, cat de bine imi intelegi tu sufletul…
    Spre munti..si astept ajutorul…care vine:)
    Daddy, help me!: – ca sa iau exemplu de la fiul lui Corneliu…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s