Words won’t stop you anyway


Ieri m-am mutat, nu îmi amintesc pentru a câta oară. Ca de fiecare dată îmi spun: de-aici mă mut direct la casa mea. Dar apoi încep să mă întreb dacă am o casă a mea, sau dacă voi avea vreodată. Mă sperie dorința mea de a avea propriul cuib, un cămin, casa mea nu e aici. Ieri am stat cu telefonul în mână preț de câteva minute, iar o prietena, lângă mine fiind, mă tot întreba: deci, cine te ajută cu mutatul?

Au fost teribile acele minute, pentru că trecând prin agendă am dat de oameni pe care nu i-am contactat de prea mult timp, am dat de oameni la care știu că nu pot apela și de oameni la care am sunat, dar din varii motive nu puteau. Aș fi chemat un taxi, dar mi-ar fi recomandat un tir. Cât despre prieteni, să spunem că lumea nu crede în reciprocitate acolo unde e cazul, iar în avans ne e prea frică să cerem.

Așa că am apelat la un străin. Și m-a ajutat. Și cărând lucrurile cu liftul până la etajul 6, mi-am amintit că toate mutările mele au fost fie înainte, fie după niște schimbri radicale din viața mea. Și mă întreb: oare încă fug?

”And if it’s too late for love to change a mind
Then it’s goodbye time”

p.s. De aproape două luni, de fiecare dată când ies din casă ascult piesa asta. Astăzi o împărtășesc și cu voi.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Words won’t stop you anyway&8221;

  1. Acum jumatate de ora mi-am demonstrat ca da, fug. Fug urat, repede, oriunde vad cu ochii, si fug.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s