Mai mult…


Și parcă am devenit mai superficiali. Mai mult decât eram, atunci când o întrebare pe facebook era suficientă sau un mesaj în miez de noaptea. Parcă ne subțiem în intinderea greoaie de a ne cuprinde unii pe alții, de a îmbrățișa prietenia pură dintre doi oameni cu suflet.

Parcă „iartă-mă” și „nu trebuia să fac așa sau asta” au devenit refren de viață, pe care-l savurăm înainte sau după cafeaua de dimineață, cafeaua de la prânz, sau cea din noapte, care te țintuiești în pat, cu ochii goi agățați în filme. Parcă e suficient să purtăm o veșnică luptă a celui care poate, este sau are mai mult. Un fel de joc al dominației cu mai multe victime decât în lumea animalelor.

Și parcă tot mai mulți vor să fie model, model de haine, nu și de viață, model de modă, nu și de stil..model -și-atât. Apreciem zâmbete cu dinți mari, jovialitate și dacă întâlnim un om frânt, oh, nu care cumva să-l lași să-și trăiască durerea. Scoatem oamenii din drame cu forcepsul și penseta, grotească imagine. Când tot ce au nevoie e să fie lăsați să-și trăiască durerea, să o simtă, să o lase să-i transforme.

Și parcă am devenit mai superficiali. Și asta s-a întâmplat de-a lungul unui drum pe care am spus mereu că vrem…mai mult.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s