Când aștepți la ușa greșită…


Inspirație pentru postarea acesta mi-a fost Maya.  Iată concluzia la care am ajuns după o discuție cu ea:

uneori așteptarea este pentru ca tu să-ți dai seama că aștepți la ușa greșită, alteori ca să înveți răbdarea și bucuria și multe altele

Vreau să-mi cadă frunzele și să mă văd în oglindă goală de așteptări, să mă văd fără ridurile și vâtătăile durerii, să mă văd dincolo de așteptări și dezamăgiri. Să-mi cadă toate frunzele.

Așteptarea e drept că lucrează în noi răbdare. Sunt cazuri însă, în care așteptarea duce doar la concluzia că ești la ușa greșită. E ca și cum te invit la mine, însă tu bați la o altă ușa, în spatele căreia nu este nimeni sau este o persoană mai puțin bucuroasă de apariția ta.

Cum și când îți dai seama însă că bați la ușa nepotrivită? Trec zile, poate chiar ani. De cele mai multe ori insistența noastră este determinată de ambiție în cazul unei cariere, de dorință în cazul emigrării, de dragoste în cazul unei relații și fiecare așteptare își are motivarea ei.

Fiecare bătaie în ușă nu produce doar acea așteptare ci și durerea respingerii, a umilinței, a sarcasmului celor de la ambasadă sau altele. Fiecare bătaie te consumă și îți ia din energie înmiit față de cât ar trebui să te epuizeze. Fiecare bătaie însă parcă te face mai puternic și trăiești cu speranța că într-o zi, acea ușă…se va deschide.

Dar ce faci dacă se deschide și nu este ceea ce ai așteptat tu, sau dacă nu se deschide niciodată?

Poate că durerea, umilința și toate rănile provocate de zbaterea ta au fost primul semn, sau poate că prin insistența ta, acea ușă devine potrivită.

Când aștepți la ușa greșită însă, amintește-ți că energia ta se canalizează acolo, iar toate celelalte uși pe care tu trebuie să le deschizi, rămân închise, în timp ce tu lupți pentru dorința sufletului tău.

Acum, fie că e vorba de carieră, Canada, Suedia, o casă nouă, o relație sau orice altceva, te întreb – merită?

Anunțuri

16 gânduri despre &8222;Când aștepți la ușa greșită…&8221;

  1. Cei care invata din intarzieri devin mai intelepti, cei care refuza sa caute(gandeasca) o explicatie dau vina pe cineva.

    Cei harnici cauta(lucreazawd) si o solutie pentru rezolvarea intarzierii.

  2. Hehe, drept e Petrica. Intotdeauna incercarea de a rezolva o asteptare, o intarziere aduce o solutie: fie deschiderea acelei usi, fie constatarea ca acea usa…nu e cea potrivita.
    Multumesc pentru ca inca imi citesti blogul:)

  3. He , he ! De-ar sti omul ce-ar pati , dinainte , s-ar pazi ! Pai , daca usa nu e aceea si mai e si inchisa , sigur ca nu merita . Nici daca usa e aceea , dar e prea tarziu , nu merita . Merita sa ai rabdare si sa fii perseverent numai cu idealurile , cu ideile ! Si cu oamenii !

  4. Citind gandurile tale… inevitabil ma gandesc la Paler. „Viata pe un peron” o carte care m-a bulversat prin aceleasi framantari ;i rascoliri de frunze. Am decis sa bat sa astept… si daca nu… sa plec! Fara regrete. Nu regret timpul pierdut pentru ca nu e pierdut. Orice iesire in decor e… o remodelare a mea. Nu regret prima iubire… nu regret prima prietenie…
    Energia nu a fost irosita… Am batut la alta usa? Siiiii? Balbaiala mea… poate a fost minunea ei, a persoanei care s-a rugat ca cineva sa-i bata la usa.
    Pacatele, esecurile, ratacirile… fac parte din viata! Cad, plang, ma ridic, sunt vindecat, gandesc, schimb, accept, lupt… lista poate continua!
    Astept la o usa gresita se transforma-n astept la usa la care trebuie sa fiu acum!
    Hmmmm… si cate am de spus pe tema astaaaaaa….
    … si totusi… regret ceva… de ce nu am asteptat la usa? De ce nu am insistat la usa? De ce, las fiind am plecat? Ce era dincolo de usa?
    NU voi afla niciodata.
    Dar gata! Nu mai regret ca am regretat!
    si inca ceva!
    MERITAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
    bate… incearca, pune mana pe clanta, impinge… dar cand intri, intra cu respect… nu lasa rani!
    Canada?Oau…
    eu ma gandesc la Belgia

  5. Suedia… greu de invatat limba… si cum „auzul muzical”… e „olecuta” sifonat…

  6. Roman? hmmmm! Am gresit cumva…. ceva dpdv gramatical? Nu regret ca sunt roman (sper ca nu ma mint). Mult timp mi-am dorit sa plec din tara… undeva unde normalitatea face parte din viata de zi cu zi. Dorinta mea nu ma face … mai putin roman!
    Un roman … dintr-un oras frumos din vestul tarii.
    Oricum subiectul abordat provoaca mintea si sufletul, rascoleste amintiri si tulbura trairi. Raspunsurile sunt subiective…
    De ce sa cada frunzele? De ce sa te vezi fara asteptari? Padurea de foioase-si lasa frunza. Padurea de conifere si-o pastreaza… dar o gasesti doar in zone inalte, solitare.
    Asteptarile sunt … fiinta ta. Esti „gramada„ de dorinte si vise. Daca le dai de-oparte … te prabusesti
    Acum e momentul… sa risti, sa incerci, sa speri, sa te ridici…
    Ei, poate tine si de firea omului.

  7. Nu cred ca gresesti. Da, e vorba de renuntare. Initial, in 2008 cand am inceput sa scriu am spus eu ca vreau sa fac un blog de atitudine. Atunci aveam alte aspiratii, voiam sa scriu politic si social. In timp insa m-am profilat. Mi-am gasit politica sufletului si asta o cam dezbat.
    Mi-ai starnit curiozitatea:) Cine esti?

  8. Pentru mine totul porneste de la educatie si in primul rand educatia pe care cineva o primeste sau a primit-o in familie. In functie de educatie cineva stie sa astepte si sa aiba speranta…..si sa primeasca raspunsurile.

  9. Educatia primita este decisiva pana când realizezi că … deviiiiiii responsabil de viața ta. Cunosc persoane care dau vina pe trecut dar nu fac nimic pt viitorul lor. Eu nu sunt un autodidact… imi este enorm de greu sa schimb obiceiuri… stari…. etc. Am invatat sa nu invinovatesc trecutul… Am hotarat sa-l accept…
    in rest? incerc sa-mi duc trairea in zona in care Divinitatea ma schimba… in zona de influenta a oamenilor pe care-i consider modele (sa zicem…),
    Citesc… calatoresc… scriu… si asa… ma schimbarea-si face loc. Daaaaaaaaaarrrrrrrrrr… sunt lucruri care tin de temperament, de mostenire genetica…. pe care nu le pot schimba…
    Termenii Reformei erau reformatio si renovatio. Ce nu pot reforma… incerc sa renovez.
    DAAAAAAAAAARRRRR…. fara ajutor de sus si fara prieteni… nici o sansa!
    Ideea ca totul pleaca de la educatie … poate devenii periculoasa. Riscam sa dam vina pe altiiiii.
    Premisa de la care trebuie (cred eu) sa plec este aceea ca fiinta umana este corupta, predispusa la rau.
    Istoria vorbeste de oameni eruditi… geniiiiii…. care au devenit tirani, care nu si-au putut controla patimile … si au terminat calea vietii in prapastie. Educatia fara Dumnezeu (si lucrurile care deriva de aici)… nu e solutia.
    Nu stiu daca comentariul nu a trecut dincolo de… tema articolului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s