Vara nostalgiilor


Parcă și Dâmbovița e nostalgică.  Peștii înfometați se întind probabil, nu știu cum, dar se întind spre dudele răscoapte ce mai pică în urât mirositoarea Dâmboviță.

Urât mirositoare este și politica de astăzi. Cum era aia? Uh, n-am călcat în politică astăzi.

Trăiesc și eu o nostalgie ciudată, a vremurilor pe care nu le-am avut. Nu, nu gerul din ’50 sau foamea din ’46, sau dacă era invers să-mi fie iertată ignoranța istorică, ci vremurile alea în care pâinea se mânca cu mulțumire, nu cu greață, când semințele se devorau la un campionat mondial de fotbal, văzut cu ajutorul furculiței de pe casă și nu se aruncau cojile pe aleele parcurilor, când un suc era luat de la TEC dar era băut cu bucurie, nu cu amărăciune. Mă încearcă o nostalgie ceaușista aproape, cu toate că n-aș ieși din casă cu poza lui printată pe un banner, pentru că un alt nostalgic ar găsi probabil o cale să-l anihileze pe nea Nicu și de această dată, chiar dacă doar din nostalgia mea.

Trăiesc o nostalgie ciudată, a verii probabil. E vara nostalgiilor.

Delia Filip

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Vara nostalgiilor&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s