Mi-au spus că am cancer


Porneşte melodia şi citeşte…

Doar cu o săptămână înainte de Sărbătoarea Crăciunului. Am mers la urgenţe pentru că mi-era rău. Nu m-am gândit niciodată că viaţa mea de la punctul acela se va schimba radical. Nu eu. Nu mie.

M-au luat prima dintre toţi, nu am aşteptat deloc. M-au trimis la chirurgie şi stresul meu era că nimeni nu îmi spunea nimic clar. Doar vorbeau între ei, doctorii. Atunci am simţit că pierd controlul. Cine este coleric ştie ce a însemnat pentru mine pierderea controlului. Apoi, ca final pentru toată aşteptarea au vorbit. Auzeam cuvintele lor ca prin somn. Lacrimile îmi curgeau pe faţă fără să se oprească. În tot acest timp zâmbeam. NU voiam să cred că ei vorbesc despre mine.

M-au întrebat dacă aud ceea ce ei vorbesc. Auzeam…dar refuzam să cred că numele meu era lângă „cancer”.

Ah Doamne, sunt prea tânără. Nu vreau să mor. Nu acum. Doamne, mă rog Ţie, pentru că ştiu sigur că exişti. Şi mai ştiu că Tu deţii controlul acum când eu nu-l mai am. Ia-mă de tot sau redă-mi libertatea, dar nu mă lăsa să trăiesc cu atâta durere. Mai lasă-mă o secundă…un an…un timp…un anotimp…

Lacrimile mele cădeau pe lângă cizme. Doctorii se uitau cu milă la mine. Mi-au spus că e necesar să rămân internată. Au fost momentele cele mai grele. Nu voiam să rămân în spital.

Spuneţi-mi să mor, dar în liniştea patului meu. Şi fără milă vă rog. Doamne, cum am s-o anunţ pe mama? Doamne, cum va plânge tata? Cât de distrus va fi Robert? Pe cine va ma consilia Dani, Paul, Delia? Cum Doamne, eu? cancer? Te rog, spune-mi că e o glumă…te implor…uite-mă…sunt distrusă…îţi place aşa? aşa îţi place?

M-au dus în salonul cu 20 de paturi. Femei care plangeau şi spuneau mereu: mor, nu mai vreau, nu mai pot, mă doare.

NUUUU, nu eu…nu acolo…vă împlor…nu eu…vă rog nu mă ucideţi…

Pentru că nu aveam nimic haine la mine m-au întins pe pat cu hainele mele. Mi-au pus perfuzia şi m-au adormit. Dar coşmarul nu s-a terminat. Zilele de spital sunt interminabile. Îţi doreşti să vină cineva care să nu te întrebe nimic, ci doar să te îmbrăţişeze şi să te lase să plângi.

Mulţumesc Benu, Sorin, Roxi pentru că m-aţi lăsat să plâng la voi în braţe. Mulţumesc Ligia, Sonia şi fetelor de la facultate, Ionuţ şi Tibi…şi tuturor celorlalţi care m-aţi sprijinit în tot timpul acesta…Şi ah…mama…mulţumesc că ai ştiut să mă iubeşti. Te-am simţit sfâşiată de durerea mea…Iartă-mă că te-am minţit că nu te lasă să intri în spital, dar nu voiam să mă vezi aşa cum eram. Eu sunt fiica ta plină de energie, nu umbra aceea întinsă pe pat prin venele căreia circula perfuzia…nu mama..Mulţumesc că ai ştiut să fi lângă mine de acolo, de departe. Şi mulţumesc Robert pentru că te-ai stresat să îmi arăţi că mă iubeşti chiar şi atunci când nici la telefon nu puteam să îţi răspund din durerea mea. Mulţumesc că nu m-ai părăsit nicio clipă…

La sfârşitul săptămânii după investigaţii, anestezii, sedative, eram un om epuizat fizic. Visam că mă uit în oglindă şi mă văd fără gene, sprâncene..fără păr…şi era groaznic pentru mine. Mi-am cerut voie să-mi petrec sărbătorile acasa. Mi s-a aprobat cu condiţia să mă întorc pe 27 în spital. Nu aveam încă un diagnostic precis. Eram suspectă de cancer.Ah…vouă, care mi-aţi făcut sărbătorile frumoase, vă mulţumesc. Şi ţie, Doamne, îţi mulţumesc că nu m-ai lăsat să îţi sărbătoresc ziua acolo..între muribunzi…Mulţumesc! Dani, mulţumesc că m-ai dus acasă.

Doamne, am să mă întorc. Am să mor în cerşafuri albe? Sau ai să mă ridici de-acolo? Simt…ah simt…simt că nu sunt singură…Simt un cor de rugăciuni care mă ţin în picioare. Îi simt Doamne, îi simt pe toţi cei care se roagă pentru mine şi cred în rugăciunile lor.

27 decembrie. Am plâns toată noaptea. M-am dus cu temperatură la spital, iar doctorii au vrut să mă oprească. M-au dus la chirurgie, doctoriţa mea şi cu o comisie. Cel putin o oră s-au învârtit în jurul meu şi m-au analizat pe toate părţile. Eram sedată, dar plângeam de durerea gândurilor.

Să te doară gândurile…Doamne…până când?

Apoi au vorbit. Tot ceea ce este pe-acolo poate si va fi operat luna viitoare. Ah…câtă bucurie. M-au întrebat dacă vreau să rămân acum două zile sub observaţie. Le-am zâmbit din uşă şi le-am spus că ne vedem luna viitoare…M-au condus la taxi.

Doamne, m-ai scăpat de cancer. Mă scapi şi de operaţie? Ah…adio coşmar…Am primit viaţă…pentru a doua oară…

Mulţumesc celor care m-au sunat mereu. Iertaţi-mă voi, celor cărora nu le răspund la telefon de 2 săptămâni…am trăit cu frica că nu am ce să vă spun…Sunt bine…şi voi fi bine…am un Dumnezeu care îmi poartă de grijă şi când sunt la capătul puterilor.

Vă mulţumesc pentru suport. Cu voi totul a fost mai simplu…

Delia Filip

Anunțuri

44 de gânduri despre &8222;Mi-au spus că am cancer&8221;

  1. chiar daca nu te cunosc si nici nu am fost langa tine prin momentele prin care ai trecut… trebuie sa te felicit, este grea orice suferinta, suferinta nu poate fi exprimata in cuvinte mie personal mie usor sa dau sfaturi, cuvintele sunt inefabile cu privire la suferinta, sincer nu mi ramane decat sa inchid ochii si sa ma gandesc la suferinta pe care o ai, trebuie ca cineva sa ti ofere speranta, poate nu e atat de rau cum pare, si ca sa iti dau un caz concret. Ai auzit de Stephen Hawking??? dak nu itit spun eu este un formidabil astrolog care sta intr-un scaun cu rotile, el insusi a afirmat k daca nu ar fi avut aceasta boala nu ar fi descoperit niciodata teoriile cu privire la gaurile negre impreuna cu Pen Rose, deci inainte de toate in fata unei suferinte cred k tb sa facem putina liniste ca apoi dupa catva timp sa vedem roadele ale caror seminte au brazdat in noi cu catva timp in urma. Mult succes! mie mi-e usor sa vorbesc, doar tu stii ceea ce simti… numai bine

  2. ms mult.. oricum tu ai mai multa nevoie de caldura in suferinta decat oricine altul, e nevoie ca sa poti sa pui capul pe umarul cuiva, pe care sa plangi si care sa-ti stearga lacrimile 🙂

  3. Nu stiu cine esti…dar chiar esti o incurajare pentru mine! Cu oameni ca tine lumea devine un loc mai frumos…

  4. este important k nu ma cunostii… eu ma cunosc… nu sunt un om care poate face lumea mai frumoasa ci sunt un om care cauta un raspuns la suferinta si care stie ca poate niciodata nu va afla un raspuns 🙂 (desigur si unul care lupta impotriva suferintei si a celor din jur)

  5. Delia, ai scris aşa de frumos că parcă nu era adevărat, parcă mă aşteptam să fie vorba despre altcineva… dar explicaţia probabil e că nu ai fost singură nici o clipă, cred că El, Cel care se numeşte „Eu sunt”, a fost cu tine.

    Mă gândesc că El a făcut să apară acest parfum deosebit prin această frământare.

    … gânduri de la un alt vas de lut…

  6. O femeie fără parfum nu este femeie. Şi nu este vorba de un chanel sau altceva…e acea expresie care rămâne pe chipul celorlalţi când ea, femeia pleacă…fie pentru un timp…fie pentru totdeauna…

  7. Ii multumesc lui Dumnezeu ca esti bine! Mi-a fost frica in momentul in care nu ai mai raspuns la telefon, dar acum simt ca mi s-a luat o piatra de pe inima! Daca eu sunt fericita cand citesc randurile astea imi dau seama cat de fericita esti tu! Ma bucur pentru tine Delia din tot sufletul, chiar daca nu ne cunoastem de mult timp…ma bucur si o sa ma rog in continuare sa fii sanatoasa si sa fii langa noi multa vreme de acum incolo.

    Laura 🙂

  8. Waw Delia, am ramas fara cuvinte. Cand am aflat de la Ionut ceea ce s-a intamplat…am ramas socata, fara cuvinte. Dar acum… ma bucur enorm ca Dumnezeu s-a indurat de tine si ca esti bine. Sunt convinsa ca totul va fi bine si ca ai mereu alaturi de tine prietenii si familia.
    Fii iubita!

  9. Avem un Dumnezeu minunat. Slavă Lui că te-a trecut cu bine prin acest moment al vieții tale. Mă rog ca să fii bine în continuare.

    Andrei

  10. Draga Delia increderea in Domnul nu te-a parasit nici in aceste grele momente de incertitudine. Prin randurile tale ai intredeschis usa pentru a fi partasi la suferinta prin care ai trecut. Alaturi vrem sa-ti fim noi cei de aici din Suceava.
    David

  11. Multumesc tuturor pentru incurajari…va simt langa mine…Fara rugaciunile voastre nu as fi astazi in picioare!

  12. Am ramas fara cuvinte! Am vazut articolul, l-am citit si-am sperat pana la final sa nu fie vorba despre tine…dar nu a fost asa! Imi pare rau! Doresc ca Dumnezeu sa te vindece, sa te intareasca si sa te ajute in incercarile prin care treci! Fii puternica! Domnul cu tine!

  13. Delia, Alege sa te increzi in El orice ti s-ar intampla in viata. El este in control. El isi va arata puterea si Slava si in aceasta circumstanta a vietii tale.
    Pe EL il vei vedea la lucru.
    Domnul sa iti intareasca inima,sufletul si trupul.

  14. Vai Delia,nu pot sa creeeeed!!
    Nu stiu cum sa reactionez:-S
    si…
    Cred ca orice cuvant,nu e indeajuns de mare ca sa te faca sa treci peste ceea ce simti…..insa: nu uita ca niciun lucru nu se intampla fara voia Lui,multumeste-I ca esti in planul Lui cel perfect!

  15. Pentru cei care-L iubesc pe Dumnezeu nimic nu este o întâmplare. EL este suveran și peste boala și necazul care s-au abătut asupra ta! Încrede-te în EL. Știe ce face!

  16. nu te cunosc si nu pot sa-ti urez decat multa sanatate si Dumnezeu sa te ocroteasca in momentele cele mai grele si iti doresti sa nu-ti pierzi credinta in El.Totu-i trecator dar credinta si dragostea raman vesnice( am invatat-o de la un prieten care a fost in aceeasi situatie)asa ca nu lasa ca aceasta cumplita boala sa-ti fure ce este cel mai de pret lucru.

  17. Draga mea Delia
    Acum 5 ani mi-am descoperit un nodul la san. Am fost la oncologie si am facut mamografie. Doctorul a insistat sa ma intorc peste 5 zile la operatie.
    Am plans, m-am rugat, am disperat….nu am avut noroc de prieteni. Au fost doar parintii mei langa mine, parintii si DUMNEZEU. Eu nu m-am dus la operatie si nodulul s-a retras dupa 1 luna. O luna de dipserare si de durere. Nu am mai avut probleme de atunci. Sunt alaturi (nu, nu alaturi sunt impreuna) cu tine draga mea.
    Sanatate!

  18. uau. i’m blown away. uneori ma mir cum de in atatea cazuri il subestimez pe Dumnezeu, cand stiu atatea intamplari precum a ta.
    sper sa mearga bine operatia si sa-ti dea Domnu’ multa sanatate! te trec pe lista de rugaciuni >:)

  19. Şireată lacrimă ce te strecori mereu când inima, năucită nu ştie ce să mai creadă.

    Ai scăpat atunci când ţi-a spus că pleacă. Şi-a plecat. Şi totuşi, iat-o aici. Dacă a plecat, ce caută atât de aproape de noi? Dacă s-a dus, de ce o mai auzim, o vedem, o simţim… chiar aşa, dacă s-a dus, de ce mai simţim parfumul puternic al unei soldate de neînfrând?

    Ai scăpat când te-au sunat noaptea târziu, să-ţi spună că nişte domni, îmbrăcaţi în halate albe, vor lupta cu duşmanul ei. Cum? Alţii-i vor răpi onoarea de a învinge? Oare va mai fi luptătorul lipsit de sabia sa?

    De-acum, nu mai scapi. Eu te-oi elibera cu drag, când voi plânge iar pentru ea. de bucurie. Până atunci, spune-i Deliei că noi toţi ne-am rugat. Ne-am rugat pentru un războinic ce nu poate să moară niciodată. Cum ar putea? Prin venele ei curge sângele răscumpărător al Mielului. Spune-i aşa. Spune-i!

    Răz.

  20. Cand am citit articolul parcaam retrait momentul cand mama mea a fost diagnosticata cu cancer, parca totul s-a naruit in jurul meu, dar… avem un Dumnezeu care este in control si in mana lui suntem si noi ancorati. Pentru incurajarea ta vreau sa-ti spun ca in dreptul mamei au urmat procedurile medicale, dar peste toate procedurile lor a fost procedura lui Dumnezeu si vreau sa-ti spun ca acum dupa mai bine de un an de zile rezultatul analizelor, declaratiile medicilor sunt „a fost o minune a lui Dumnezeu”
    Dumnezeu este in cotrolul vieti noastre si atuncicand noi ne incredem in El atunci cu siguranta El ne sprijina.
    Multa binecuvantare, un an nou plin de prezenta lui Dumnezeu.

  21. … în urmă cu o săptămână, când cotrobăiam prin dashboard… am găsit textul tău…
    … nu am scris imediat…
    …erau cunoscuţii tăi, prietenii tăi, cei dragi ţie, cei care te încurajau…
    … eu atât vroiam să spun, că e cea mai emoţionantă bucată de text pe care am citit-o pe un blog…
    …în cele poate 1500 de cuvinte… mă rugam pentru un un final fericit…
    …îţi mulţumesc.

    …şi mi-am făcut curaj să scriu acum când te-am văzut, colegă de blogroll la ‘un nou sens’.

    …îţi doresc o convalescenţă uşoară şi cât mai multe texte vii.
    Multă sănătate!

  22. La inceput am crezut ca e doar un poem, un vis ceea ce scrii. Multumim lui Dumnezeu ca El scrie…poemul vietii tale in continuare ,sa ramai o bucurie si incurajare pentru cei trec prin astfel de momente. El te-a ales, deci fii binecuvantata!!!

  23. Insanatosire grabnica si stiu ca ai puterea necesara sa treci si peste impasul asta! Ai grija de tine si „La multi ani!”
    Corina

  24. Sunt alaturi de tine, inteleg prin ce ai trecut, am petrecut craciunul pe un pat de spital, am simtit disperarea pe care o descri si tu, doar increderea in Domnul m-a sustinut.
    Nu eu am fost bolnava ci sotul meu, a fost la un pas de moarte dar Domnul nostru l-a salvat si ia mai dat timp sa se intoarca la el.
    Iti doresc sanatate si sa te increzi in Domnul pt ca El spune ca avem mare pret in ochii lui, si nu ne va parasi niciodata.

  25. Efectiv mi-au curs lacrimile pe masura ce iti citeam cuvintele.Ai un suflet si un psihic demne de tot respectul . Te pup

  26. Draga Delia
    Prin focul prin care ai trecut ,te rog sa nu uiti ca Dumnezeu ti-a incercat credinta si te-a facut mai puternica si mai credincioasa /Tot ce sa intamplat a fost in trecut ,priveste la fiecare zi ca si cum ar fi ultima si bucurate de fiecare clipa de fericirea pe care ti-o da Dumnezeu
    Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa fie cu tine

  27. Am plans cand am citit despre tine. Mi-a trecut prin fata ochilor si prin inima fiecare clipa petrecuta in spital. Gred ca Dumnezeu in bunatatea lui ne incearca si ne trece prin foc ca apoi sa fim aur curat . mai multe nu pot scrie. Plang si ma rog pentru tine .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s