Nu, n-am să plec


… Ai să fugi de-aici …

Ai să pleci în America …

– Nu, n-ai să pleci, îmi şopteau frunzele pomilor, iarba.

Ba da!, răspundeam din răsputeri. Ce să fac aici, în lumea asta urâtă ?

[…] – Soldaţi, vom vizita Muzeul Mărăşeşti ! […]

Şi, deodată, ochii îmi cad pe o cămaşă găurită în piept de un cartuş. Sângele se mai păstra. Era ca o rană neînchisă.

– eu sunt ţărâna pe care tu o calci si pe care vrei să o părăseşti, ! mi-a şoptit cămaşa însângerată.

Dan Puric

Despre omul frumos

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Nu, n-am să plec&8221;

  1. Eu sunt tarana pe care o calci si pe care vrei sa o parasesti!,spune totul despre caracterul unei doamne care stie ce vrea,care isi iubeste tara,o duminica frumoasa ,cu stima Tavi 🙂
    p.s.imi fac mea culpa te-am trecut in blogroll.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s