Delia Filip

Am fost să văd The Ides of March – Ziua Trădătorilor. Când s-a terminat, cei aproximativ zece oameni din sala de cinema ne-am uitat unii la alții și am ridicat din umeri. Un final mai brusc decât cel din „Îngerul necesar”. Dar…să vorbim despre film. THE IDES OF MARCH – ZIUA TRĂDĂTORILOR An de producție: 2011 Țara: USA Durată: 100 … Continue reading »

Nu mă identific cu protestatarii din Piața Universității, la fel ca mulți alții. Și asta nu pentru că ”aș lucra pentru Băsescu”, nu pentru că sunt portocalie și nu pentru că vreau eu să fiu mai altfel. Ci pentru că toate mișcările din ultimele opt zile au fost în cea mai mare parte a lor: … Continue reading »

Primul nu e născut să fie un articol, e un comentariu primit pe blog de la Manu. Ştiam ca e foarte deştept, dar de data asta nu m-am putut opri din a nu publica ceea ce a scris pe parcela mea. Sper sa nu se supere, merită citit ceea ce a scris. Al doilea articol … Continue reading »

Iar frig, iar relatări în fugă, prin telefon. O seară de răfuieli. Mi-am scuturat frigul la ușă, mai ceva ca un câine, dar cred că el n-a vrut să se desprindă de mine. Pe lângă răceală simt și gustul dezamăgirii. Spunea cineva că există lupte pe care nu trebuie să le porți. Asta nu le … Continue reading »

Ziua a început în forță. Nu am știut însă că o voi termina la fel. Pe la 19 m-am pornit de la Universitate spre Cotroceni. Pe jos, alături de oameni care cereau o schimbare pentru România. I-am tot întrebat ce schimbare și nu au știut prea bine să îmi răspundă. Voiau ca SMURD să se … Continue reading »

Veneam seara asta spre casă. Era târziu deja și mă gândeam cum să-mi arunc mai repede cizmele și să aterizez în pat. Mă simt resetată. Efectiv simt că m-am desprins de tot ce eram și că acum lucrurile sunt ca și cum nu ar exista un..ciudat, dar…ca și cum nu ar exista un trecut. Asta … Continue reading »

Vineri. Am scris E un sfârșit și un început. Povestea unei false libertăți. La câteva ore distanță eram în genunchi pe DN1. Țineam în brațe un șofer. Lângă noi, alți doi prieteni, poliție, o mașină daună totală și câțiva stâlpi rupți. Afară ploua de parcă cineva a rupt cerul. Așa mi-am petrecut restul nopții, între ploaie … Continue reading »

Lungă zi! Totul a început cu o ședință destul de matinală și destul de…motivatoare. Și ca dovadă, abia acum câteva minute am intrat în casă. Și pentru că-mi tratez uneori blogul care pe o filă de jurnal, așa am să fac și acum. Am făcut astăzi câteva lucruri pe care n-am crezut vreodată că le … Continue reading »

Ca la fiecare început de an, aștept și eu vești bune. Mi le doresc și vi le doresc. Sunt lucruri care se concentrează într-un moment unic, sunt momente în care un singur cuvânt poate să schimbe o lume mare sau una ceva mai mică. În ideea aceasta îmi doresc să fiu eu însămi o veste … Continue reading »

Sunt oameni cărora le place să mă citească. Amuzant e că unii, după ce au savurat scrierile mele, uită aproape instant ceea ce au citit. Și nu e vina lor. Și în speranța că am să uit și eu ce am scris…trebuie să vă spun că am ajuns la niște concluzii despre anul 2011. A … Continue reading »

A fost un vis, Un vers, O melodie, Ce n-am cântat-o, poate, niciodata… Ion Minulescu – Celei care pleacă Și dacă nimic care să rodească nu rămâne după mine, aș vrea să nu rămână absolut nimic. Fără frângeri și frânturi, fără zâmbet și suspin. Doar senin. Un cer senin. Delia Filip